Burnout-ul, un termen destul de folosit in ultimul timp si in randul angajatilor din tara noastra, nu este un fenomen nou, dar odata cu declansarea pandemiei acesta s-a accentuat. Cunoscut ca si sindromul epuizarii profesionale, burnout-ul poate fi descris ca o stare de epuizare atat fizica, cat si psihica, care pune stapanire pe angajat, de obicei dupa ce acesta a fost expus o lunga perioada de timp unor conditii severe de stres.

 

De obicei, cel mai mare risc de burnout il prezinta cei mai performanti angajati, a caror productivitate poate scadea chiar si cu peste 80% ca efect al epuizarii, lucru care va costa extrem de scump angajatorul.

 

Ce este de fapt burnout-ul

Burnout inseamna epuizarea, atat fizica cat si mentala, a angajatului. Aceasta stare se instaleaza de obicei dupa o lunga perioada de stres, in care angajatul s-a simtit coplesit si lipsit de orice motivatie.

Daca unui angajat ii lipseste energia, nu mai este productiv, ii este greu sa se concetreze, ii lipseste satisfactia si se declara dezamagit de job, atunci este clar ca trece printr-o perioada de epuizare.  

Vestea buna este ca prin intermediul unor schimbari, un angajat poate depasi aceasta perioada. In unele cazuri, poate fi necesara o degrevare de anumite sarcini sau o schimbare de pozitie in cadrul companiei, dar exista si cazuri cand doar un nou loc de munca poate pune capat acestei stari.

In Romania, potrivit unui studiu realizat de Human Performance Development International, chiar inainte de declansarea pandemiei de COVID-19, la vremea respectiva, 8% dintre angajatii romani se confruntau cu sindromul burnout si 25% dintre angajati se aflau in pragul burnout-ului. Asadar, acest fenomen este o problema care se accentueaza din ce in ce mai mult, iar leadership-ul companiilor trebuie sa ia acest lucru cat mai in serios.

 

Factori care conduc la burnout-ul unui angajat

 

1. Cerinte neclare

Atunci cand job description-ul nu este prezentat in mod clar angajatului si sarcinile sale sunt intr-o continua schimbare, greu de inteles si asteptarile de la el sunt neclare, intervine factorul stres. Astfel, doar 60% dintre angajati stiu precis ce se asteapta de la ei, iar la restul de 40% intervine epuizarea cand pur si simplu incearca sa-si dea seama ce ar trebui sa faca.

2. Cerinte imposibile

Responsabilitatile care ii revin unui angajat trebuie sa fie in concordanta cu timpul necesar indeplinirii acestora dar si pregatirea angajatului. Pentru a duce la bun sfarsit o lista de task-uri, trebuie sa se estimeze din start un deadline realist. Atunci cand o sarcina devine greu de gestionat, chiar si cei mai optimisti angajati se vor simti coplesiti si nu vor mai putea sa vada luminita de la capatul tunelui, lucru care conduce rapid la epuizare.

3. Persistenta unor perioade extrem de incarcate

La multe locuri de munca, angajatii se lovesc de perioade cand volumul de munca este extrem de mare. Daca aceste episoade alterneaza si cu perioade cand sarcinile pot fi duse la bun sfarsit fara un efort suplimentar, nu reprezinta un risc major, insa atunci cand supraincarcarea devine o normalitate si este prezenta pe tot parcursul anului, angajatii nu au timp sa se recupereze, ceea ce poate conduce la o stare de epuizare a acestora.

4. Lipsa recunoasterii

Pentru majoritatea angajatilor, obtinerea unei recunoasteri pentru munca si efortul depus este extrem de importanta. Atat aprecierile la nivel verbal, cat si bonusurile sau alte lucruri care indica recunoasterea unei realizari contribuie in mod clar la mentinerea unui moral ridicat. Lipsa recunoasterii nu face altceva decat sa demotiveze angajatul, care in timp acumuleaza frustrari.

5. Lipsa comunicarii

Comunicarea la nivel intern are un rol deosebit de important pentru orice angajat. Chiar daca pare greu de crezut, toate problemele expuse mai sus pot fi exacerbate de o comunicare slaba.

6. Lipsa suportului

Si suportul managerului direct are o influenta majora asupra starii de spirit a anagajatului. Angajatii care se simt sprijiniti de managerul lor au sanse mult mai mici sa se simta stresati la locul de munca, si implicit sa sufere de burnout. 

7. Tratament nedrept

De asemenea, si tratamentul nedrept resimtit de unii angajati la locul de munca reprezinta un factor de stres, astfel ca aceia care se simt tratati nedrept la locul de muncă sunt de trei ori mai predispusi sa experimenteze un nivel ridicat de epuizare. In acest sens, managerii trebuie sa evite sa aiba angajati favoriti intrucat acest lucru conduce la o destabilizare clara a starii de spirit a celorlalti colegi.

8. Dezechilibru munca-viata personala

Unora dintre angajati, locul de munca le ocupa atat de mult timp si efort incat nu au energia necesara sa-si mai petreaca timpul ramas cu familia sau cu prietenii, fapt care mai devreme sau mai tarziu duce la epuizare.

 

Semne ale epuizarii angajatului

• Instrainare/distantare fata de locul de munca. Toti angajatii care se confrunta cu o epuizare fizica isi considera locurile de munca ca fiind din ce in ce mai stresante si se vor distanta emotional de acestea, lucru care va avea drept consecinta pierderea interesului pentru locul de munca.
• Simptome fizice. Stresul cronic de la locul de munca poate conduce la simptome precum dureri de cap, dureri de stomac si chiar la probleme intestinale.
• Epuizare emotionala. Burnout-ul determina oamenii sa se simta lipsiti de energie, obositi, astfel ca acestia nu pot sa mai faca fata sarcinilor care le revin.
• Performanta redusa. Persoanele care se simt epuizate, nu mai privesc nimic cu ochi buni, nici macar cele mai banale sarcini, iar negativismul atrage dupa sine dificultati in concentrare si o creativitate scazuta, factori care automat conduc la o performanta redusa la locul de munca.

 

Cum pot preveni companiile burnout-ul angajatilor

Exista o serie de masuri ce pot fi luate de companii pentru ca angajatii sa fie expusi unui risc cat mai mic in ceea ce priveste epuizarea profesionala, precum: 

1. Comunicare eficienta

Comunicarea este cheia unei relatii sanatoase intre angajat si angajator. Asadar, organizarea de intalniri regulate cu toti membrii echipei ajuta ca fiecare voce sa se faca auzita. Astfel, companiile pot afla de la angajati daca numarul de sarcini sau proiecte este prea mare, daca deadline-urile sunt fezabile sau nu, daca angajatul a fost tratat incorect de catre organizatie sau daca au fost ignorate plangerile facute de acesta.

2. Crearea de obiective si asteptari realiste

Fiecare manager de echipa trebuie sa stabileasca asteptari cascadate, clare si cuantificabile, sa elimine barierele, sa faciliteze colaborarea si sa se asigure ca angajatii se simt pe deplin sustinuti in ceea ce priveste buna desfasurare a activitatii de zi cu zi. Pentru aceasta, este nevoie de un plan bine pus la punct si de setarea unor obiective pe care angajatii sa le poata atinge.

3. Oferirea de recompense

Pe langa bonusuri, angajatii apreciaza in egala masura si recompensele de diferite feluri cum ar fi oferirea de pauze sau cate o zi libera atunci cand este cazul. Spre exemplu, dupa o zi deosebit de stresanta, angajatii pot fi incurajati sa plece cu o ora mai devreme acasa sau pot fi indemnati sa-si ia o binemeritata pauza.

4. Respectarea unui echilibru intre viata profesionala si viata privata

Delimitarea clara a timpului liber de orele de program este foarte importanta pentru pastrarea unui echilibru intre viata profesionala si viata privata a angajatilor. In acest sens, stabilirea de catre companie a unor limite si asteptari clare in ceea ce priveste disponibilitatea angajatului concomitent cu descurajarea efectuarii de ore suplimentare in mod regulat pot conduce la o integrare sanatoasa a vietii profesionale in viata de zi cu zi a unei persoane.

5. Eliminarea obstacolelor care pot impiedica un angajat sa-si desfasoare munca

Chiar daca poate parea un aspect banal, instrumetele, politicile sau echipamentele care pot impiedica un angajat sa-si indeplineasca munca de zi cu zi pot conduce la un motiv de stres in plus. Eliminarea tuturor acestor obstacole va creste eficienta si va spori performanta.

6. Incurajarea muncii in echipa si a responsabilitatii comune

Cand oamenii lucreaza impreuna si se sprijina reciproc, provocarile par mai mici si volumul de munca se diminueaza considerabil.  

7. Exercitiu zilnic de relaxare/meditatie

Companiile pot implementa diverse exercitii de meditatie pentru angajatii lor, care pot fi realizate chiar de la birou, intr-o scurta pauza de 10-15 minute.

Locul de munca este principalul factor declansator al acestei stari de epuizare, dar exista si alte elemente care contribuie la burnout, precum stilul de viata si personalitatea individului. De aceea, trebuie precizat ca si angajatii trebuie sa depuna un efort considerabil din partea lor daca vor sa nu ajunga in aceasta situatie. Astfel, o prioritizare corecta a sarcinilor, pauzele regulate, o alimentatie sanatoasa, angajarea in obiceiuri sanatoase de somn, precum si o vacanta la timpul potrivit, pot ajuta la reducerea riscului de aparitie a sindromului burnout.